DEJA 1/3 DIN VINURILE MOLDOVENEȘTI AU CA DESTINAȚIE UNIUNEA EUROPEANĂ
În 2016, Republica Moldova a exportat peste 133 mii tone de vin în tocmai 63 de țări, în valoare de peste 107 mln USD. Aceasta este cu 10,2 mln USD mai mult decît în 2015, dar cu 3,9 mln USD mai puțin ca în 2014. Aceste rezultate au clasificat Moldova pe locul 22 în lume în exportul de vinuri, avînd o pondere de 0,3% din exportul mondial de vinuri.
Cantitativ, vinul a demonstrat în 2016 indicatori foarte buni la export, cele 133 mii de tone exportate fiind cea mai mare cantitate de vin exportată de Republica Moldova din 2007 încoace. Indici superiori au fost înregistrați doar în anii dinaintea embargo-ului rusesc în 2006. La această creștere au contribuit așa țări ca Ucraina, China, România și Federația Rusă.
În 2016, din Top 10 parteneri la export au făcut parte 4 state UE (Cehia, România, Polonia și Germania). Pentru comparație, cu 5 ani în urmă (2011), Moldova exporta vin în doar 47 de state (63 țări în 2016!), iar ponderea pieței Uniunii Europene în exportul de vinuri și divinuri moldovenești a ajuns în trimestrul III al anului 2016 la peste 32,2%, sau cu 6% mai mult decît în aceeași perioadă a anului 2015.
Competitivitatea vinului moldovenesc ne este demonstrată și de ponderea mare a exportului în totalul producției locale de vin. 80% din vinul produs în țară a fost destinat exportului în anul 2011, 62,5 % în 2014 și peste 76,4% în 2016.
Noi importatori ai vinului moldovenesc au devenit în 2016 așa state precum Uzbekistan, Singapore sau Chile.
Tot în 2016, Top 10 consumatori de vin moldovenesc au însumat mai mult de 85% din valoarea exportului, iar privitor la cantitățile exportate, topul rămîne a fi dominat de state non-UE, precum Belarus, Ucraina și Federația Rusă, care însumează împreună peste 57,7% din cantitatea vinului moldovenesc exportat (figura de mai jos).
Top 5 destinații de export pentru vinul moldovenesc în perioada 2015-2016, mii tone
CEI MAI MARI IMPORTATORI DE VIN MOLDOVENESC PLATESC ȘI CEL MAI MIC PREȚ PENTRU EL
Dintre destinațiile importante de export ale vinului moldovenesc, în anul 2016, piețele cele mai concentrate cu produse vinicole s-au dovedit a fi Belarus, China, Georgia, România și Rusia. Cele mai puțin concentrate au fost Polonia, Ucraina, Slovacia și Cehia.
Prețul plătit pentru vinul moldovenesc diferă semnificativ în funcție de țările consumatoare:
Comparativ cu concurenții, vinul moldovenesc a fost achiziționat de Singapore aproximativ la același nivel de preț ca și cel din Japonia sau Austria; Coreea de Sud a importat vin moldovenesc la același preț cu care l-a cumpărat din Japonia sau România, iar Belarus ne-a remunerat vinificatorii la cel mai jos nivel, plătind triplu pentru vinul din Bulgaria și de 5 ori mai mult (!) pentru cel din Chile.
PIAȚA VINULUI ARE JUCĂTORI FOARTE PUTERNICI
În regiune, vinul nostru ”se luptă” cu cel din Georgia, Ungaria și Grecia, iar pe plan mondial cu așa ”giganți” ca Franța, Italia, Spania, Chile și Australia. Pe segmentul de preț, la nivel mondial, vinul moldovenesc se poziționează cam la fel ca vinul exportat de Slovacia, Canada sau Macedonia. Concurentul nostru Georgia, de exemplu, vinde vinul său la un preț de peste 3 000 USD/tonă convențională, ceea ce este de cca. 4 ori mai mult decît prețul vinului nostru.
Cei mai mari importatori de vin la nivel mondial sunt SUA, UE, China, Canada și Japonia.
Din perspectiva de creștere a importului de vin de pe piața internațională în ultimii 5 ani, Argentina (64%), Algeria (29%), Indonezia (26%), Letonia (18%), Irak (16%) și China (15%) sunt lideri recunoscuți.
…ȘI CARE SUNT PERSPECTIVELE DE EXPORT?
SUA este cel mai mare consumator de vin din lume (19% din consumul de 162 mln hectolitri format de top 10 consumatori mondiali). Dinamica consumului de vin al SUA este în creștere, țara avînd o balanță comercială negativă a vinului mai mare de 4,2 mlrd USD în 2016.
În ultimii 5 ani, o serie de state UE au resimțit creșteri puternice a importului de vin; printer acestea se regăsesc Croația, Letonia, Irlanda, Slovacia, Finlanda, Polonia, Marea Britanie și Cehia; în această idee, Moldova acoperă o pondere de doar 0,26% din importul de vin al Uniunii. În UE, cei mai mari importatori sunt Marea Britanie, Germania și Olanda.
Alte piețe interesante pentru exportul vinului moldovenesc (în afară de cele menționate deja) ar fi Olanda, Suedia, Norvegia, Finlanda.
VIN CU ISTORIE ȘI POTENȚIAL UNIC
Vinul moldovenesc a fost dintotdeauna un produs legendar, legat de tradițiile și credințele locale. Fiind înalt apreciat încă din timpurile Uniunii Sovietice, vinul a atins un potențial enorm de producere în anii 1980-1985, cînd de pe o suprafață de pest 220 mii ha se produceau circa 42 mln decalitri de vin.
Fiind un produs competitiv, vinul a ocupat în ultimii 5 ani poziția 2 sau 3 din topul grupelor de produse exportate de Republica Moldova (5,2% din exportul total în 2016), iar pînă în anul 2010, în general, ocupa permanent prima poziție dintre produsele autohtone destinate exportului. Pe cele 112 mii ha de viță de vie, 73% din soiuri sunt de origine europeană, iar 10% – de origine locală. Varietățile de soiuri albe (70% din culturi) sunt dominate de Chardonnay, Aligote, Sauvignon Blanc, iar cele roșii sunt reprezentate de Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir. Soiurile locale (Feteasca Neagră, Rara Neagră, Plavai) devin tot mai valorificate în producția de vinuri și se bucură de un succes autentic.
Deși, paradoxal, cultura consumului unui vin de calitate este încă în formare, Republica Moldova ocupă poziții de frunte (locul 9, cu 43,1 litri) în topul statelor europene la consumul de vin pe cap de locuitor, devansînd Italia (33,3 litri), de exemplu. Consumul produselor artizanale/casnice joacă aici un rol esențial.
Trecînd peste embargourile rusești impuse exporturilor de băuturi moldovenești în anii 2006 și 2013, sectorul vinicol practic a obținut ”o a doua viață” și este actualmente un foarte bun exemplu de reorientare a pieței, dar mai ales de dezvoltare a capacităților de producție, de modernizare și adoptare a celor mai bune practici în producerea unui vin de calitate.
Mileștii Mici, Cricova sau Purcari sunt nume (re)cunoscute pentru ceea ce reprezintă în lumea vinificației locale și mondiale, dînd recorduri internaționale privind mărimea de colecții de vinuri, concursuri cîștigate ș.a. În ultimii 7-8 ani și o serie de vinificatori mici s-au regăsit în lista companiilor competitive, dezvoltînd afaceri internaționale prin produse foarte calitative, din soiuri preponderent locale. Producerea și exportul de vinuri este susținut de diverse programe de suport (curent 4 la număr), sprijinite de strategii naționale și eforturi ale partenerilor de dezvoltare.
Pe lîngă potențialul ”tehnic” dezvăluit la maxim în perioada sovietică (acele 220 mii ha și 42 mln decalitri de vin), sectorul vitivinicol are și un important potențial cultural-turistic. Fie că este vorba despre destinațiile de tip ”chateau” sau cele în ”stil rustic”, este clar că perspectivele turismului vinicol sunt foarte promițătoare pentru Moldova.
Cele 30 mii ha de plantații noi în ultimii 8 ani și cele peste 330 mln de Euro investiții în plantații, echipamente și tehnologii în ultimii 10 ani sunt argumente în plus pentru un sector în creștere.
Calitatea înaltă a vinului moldovenesc este apreciată pe piețele europene, asiatice și, mai nou, americane. În aceste condiții, peste 76% din vinul produs în țară este exportat.
VINUL MOLDOVENESC ESTE IMPORTANT ȘI ARE VIITOR – 10 ARGUMENTE
